Aftele sunt poate cea mai raspandita afectiune a mucoasei bucale. Ele pot interesa intre 20-50% din populatie, in functie de tipul populatiei, nivelul socio-economic sau profesional. Sexul feminin este mai interesat.

Afectiunea este mai frecventa la tineri, mai ales la nivelele socio-profesionale ridicate, si are tendinta sa scada cu varsta. De cele mai multe ori simptomatologie relativ putin deranjanta si caracterul trecator al leziunilor minore face ca cea mai mare parte din pacienti sa nu se prezinte la tratament.

Dimpotriva, aftoza recidivanta, prin suferintele de lunga durata necesita un tratament medical. In acelasi timp insa, trebuie avut in vedere ca aftele bucale pot reprezenta semnele unor afectiuni generale grave, cum sunt afectiunea Behcet, Maladia Crohn, sau Rectocolita ulcero-hemoragica, fapt ce impune ca maladia aftoasa sa fie privita oricand cu seriozitate.

De ce apar aftele bucale

Cu tot volumul mare de cercetari in domeniu, efectuate in ultimii 30 de ani, etiologia aftelor ramane in mare parte necunoscuta. Totusi, in prezent, cateva concluzii sunt clare:

-Aftoza bucala este o afectiune inflamatorie, localizata a mucoasei bucale;

-Nu este de natura infectioasa, desi germenii microbieni sau virusurile au fost suspectati in trecut in etiologia bolii;

-Este o maladie multi-factoriala;

-Are la baza un mecanism autoimun, declansat de diferite antigene, atat exogene cat si endogene, insuficient cunoscute.

Factori favorizanti in aparitia aftelor bucale

a)      Factori microbieni – Streptococul de tip 2A, streptococul mitis, si streptococul sangvis, prin antigenele lor si produsii lor de metabolism, au fost incriminati ingeneza aftelor. O serie de studii au investigat asocierea dintre aftoza si helicobacter pilory. Datele prelucrate sunt insa insuficiente si uneori chiar contradictorii.

b)      Virusurile – intre care virusul herpetic tip 6, citomegalovirusul, au fost suspectate de implicare in geneza bolii. Imposibilitatea izolarii lor din leziune infirma pentru moment aceasta ipoteza.

Etiologia infectioasa a aftelor nu poate fi confirmata si datorita faptului ca acestea nu raspund la nici un fel de tratament antimicorbian sau antiviral sistemic. In schimb, raspund eficient la tratamentele generale cu imunosupresive sau imunomodulatoare          (corticoizi, pentoxifilin, talidomida), fapt ce sprijina ipoteza naturii lor autoimmune prin aceste probe terapeutice.

c)      Alimentele – aparitia aftelor dupa anomite alimente a dus la concluzia ca unele substante alimentare pot penetra prin mucoasa, influentand antigenicitatea normala a epiteliului. Se cunoaste aparitia de afte dupa alimente ca: alune, ciocolata, nuci, branzeturi fermentate, miere.

d)     Asocierea cu diferite afectiuni generale – Anumite afectiuni generale pot avea ca manifestari si aparitia de afte sau leziuni asemanatoare la nivelul cavitatii bucale. Dintre acestea putem mentiona: Maladia Bechet, deficitul de fier, acid folic, vitamina B1, B6, B12. Corectarea acestor deficiente a dus la ameliorari importante ale aftozei bucale. Alte afectiuni generale insotite de afte sunt maladii gastro-intestinale, Sdr.Sweet, neutropenia ciclica, sau Sdr. de inflamatie al cartilajelor.

e)      Alti factori: Printre alti factori incriminati putem enumera, anumite grupe de histocompatibilitate ( HLA-A2, HLA-B12, HLA-DR2), factori traumatici locali, factori endocrini, stari de stres, fumatul.