preloader

Regenerare osoasa si tisulara

augmentare-dentara

Manevrarea tesuturilor dure si moi

Medicina nu reprezinta numai o stiinta; es este o arta. Aceasta nu consta in prescrierea pastilelor sau aplicarea pansamentelor. Ea se ocupa cu procesele vitale care trebuie intai intelese, inainte de a putea fi controlate.” (Paracelsus, 1493 – 1541)

Atunci cand se are in vedere posibilitatea unei restaurari protetice pe implanturi, trebuie luati in considerare o multitudine de factori interdependenti. Este importanta nu numai vizarea unei rate de succes ridicate a tratamentului implantologic, ci si efectuarea tratamentului intr-un mod planificat. In esenta pentru pacient acest lucru inseamna indeplinirea dezideratelor estetice si functionale ale acestora.

In acest sens, in cadrul evaluari ofertei osoase din punct de vedere al calitatii si cantitatii, clinicianul nu poate sa ignore factorii precum pozitia dentara viitoare si raportul acesteia cu creasta osoasa existenta. Osul trebuie sa faca fata solicitarilor functionale si para functionale, iar aceste solicitari trebuie evaluate si apreciate in raport cu regiunea de tratat. Modificarile anatomice cauzate prin atrofia osoasa determina o modificare a relatiilor intermaxilare si trebuie, prin urmare, luate in considerare in cadrul planificarii fazelor de tratament.

Principii

In cazul recunoasterii unui defect, trebuie luata o decizie in ceea ce priveste modul in care trebuie efectuata modificarea crestei osoase. Procedura depinde de obiectivul care trebuie indeplinit. In principiu, aceasta poate fi impartita in doua categorii:

Manevrarea tesuturilor moi si dure

Printr-o manevrare a tesuturilor moi dintr-o anumita regiune, se obtine o modificare a pozitiei sau dimensiunii acestora. Exemple in acest sens sunt:

  • Bone „split”;
  • Marirea densitatii osoase;
  • Elevarea podelei sinusului maxilar (sinus-lift) sau a planseului nazal;
  • Osteogeneza prin bone „split”;
  • Transpozitia nervului;
  • Lamboul pediculat.
Augumentarea1
Augmentarea tesuturilor moi si dure

In cadrul augumentarii se adauga tesut la nivelul regiunii acceptoare, in vederea modificarii formei/morfologiei. Materialul de augumentare poate avea proveniente diverse. Cateva exemple:

– Grefa osoasa

– Grefa libera de mucoasa

– Grefa de tesut conjunctiv

 

Procedurile de augmentare, ce de exemplu grefele osoase, pot fi clasificate in continuare in functie de tipul defectului care trebuie corectat:

– Corectie de inaltime;

– Corectie de latime;

– Corectie de inaltime si latime.

Augumentarea2

De asemenea acestea pot fi clasificate in functie de modul de pozitionare la nivelul regiunii receptoare:

– Osteoplastie de aditie – pozitionarea grefei pe fata regiunii receptoare, in vederea corectarii inaltimii si-sau latimii;

– Osteoplastia de augumentare – inserarea grefei intr-un defect osos sau cavitate osoasa, de exemplu in cazul interventiei de „sinus-lift”;

Osteoplastia de interpozitie – pozitionarea grefei intre doua fragmente separate, ca de exemplu in cazul asa numitului „bone-splitting” sau in asociere cu o osteotomie maxilara.

Augumentarea3

Compozitia materialului de augumentare este de asemenea importanta:

  • Autogen (de la acelasi individ), de exemplu:
    • Vascularizat;
    • Nevascularizat;
    • Cortical;
    • Corticospongios;
    • Spongios;
    • Particular;
  • Alogen (de la aceeasi specie):
    • Os uscat si refrigerat;
    • Os demineralizat, uscat si refrigerat;
    • Os spongios iradiat.
  • Xenogen (de la alta specie):
    • Bovin;
    • Porcin;
    • Derivat din alge marine.
  • Sintetic/aloplastic, precum:
    • Hidroxiapatita;
    • Fosfat tricalcic;
    • Biosticla;
    • Polimeri
Augumentarea4
Indicatii

Estetica poate fi unica indicatie pentru efectuare unei augumentari sau a unei manevrari de tesut. In aceste cazuri, este esentiala determinarea raportului viitoarei pozitii dentare cu creasta alveolara osoasa. Acest lucru este valabil in special pentru regiunea frontalilor superiori, unde gradul de vizibilitate este crescut si unde frecvent exista suficient os din punct de vedere al criteriului biomecanic. In multe alte cazuri indicatiile sunt, bineinteles, mai numeroase.

Biomecanica

Frecvent, din punct de vedere al biomecanicii, trebuie cantarite cu atentie solicitarile posibile ale implantului in raport cu sprijinul acestuia, avand in vedere ca ambele sunt supuse unor influente complexe. Pentru evaluarea si luarea deciziei de tratament sunt necesare experienta clinica si existenta evidentelor stiintifice.

Solicitarile

Trebuie facuta o diferenta intre solicitarile functionale si cele parafunctionale. O solicitare functionala este determinata de exemplu prin procesul masticator si aceasta depinde de tipul alimentatiei. Desi acest tip de solicitare poate atinge valori destul de mari, ea este de regula mai redusa decat cea provocata de parafunctii. Activitatile parafunctionale sunt influentate de factori precum tipul personalitatii, stresul si conditiile de viata, elemente care de asemenea trebuiesc luate in considerare.

In continuare, solicitarea depinde de regiunea care trebuie restaurata. Fortele exercitate in zona molarilor sunt de pana la 8 ori mai mari fata de cele din regiunea frontala. Mai multe studii au demonstrat existenta unei relatii intre anatomia maxilarelor, masa musculara si solicitarile rezultate.

Prin urmare, aceste marimi care exercita o influenta, ar trebui luate in considerare in cadrul deciziei de tratament.

Sprijinul

Din punct de vedere al calitatii si cantitatii, osul in care se insera implantul trebuie sa fie apt pentru a rezista solicitarilor. Osul reprezinta un tesut vital, care sufera remodelari pe tot parcursul vietii, si care prin urmare influenteaza stabilitatea de lunga durata a implantului. Procesul de remodelare al acestuia depinde de factori locali cat si sistemici, solicitarile reprezentand una din marimile locale care-si exercita influenta. Transmiterea fortelor in tesutul osos perimplantar este dependenta de suprafata existenta intre implant si os si este influentata de densitatea osului inconjurator.

Osul prezinta o reactie diferita la solicitarile prin presiune in raport cu cele prin forfecare. Se pot deosebi diferite valori prag pentru solicitarile osului. O prima valoare prag corespunde unei solicitari necesare pentru mentinerea densitatii osoase, o a doua valoare determina o crestere a densitatii osoase inconjuratoare iar o atreia valoare indica limita de solicitare a carei depasire conduce la aparitia microfracturilor cu posibila pierdere a integritatii osoase.

In afara de acestea, procesele de remodelare osoasa sunt controlate de catre factori metabolici. O serie de diferiti hormoni precum: adrenocorticosteroizii, calcitonina, parathormonul, hormonii cresterii, insulina si altii influenteaza metabolismul tesutului osos.

Acesta este de asemnea influentat de diferite boli si disfunctii ale anumitor organe, cum sunt de exemplu disfunctiile renale sau hepatice cat si factorii care tin de alimentatie. Prin urmare, evaluarea starii generale de sanatate a pacientului este de o importanta esentiala.

In plus, la nivelul interfetei os-implant, o influenta importanta o prezinta calitatea suprafetei implantului in ceea ce priveste proprietatile mecanice, chimice si fizice ale acesteia.

Deficientele tesutului dur

In vederea simplificarii procesului de evaluare a diferitelor defecte osoase in functie de regiunea intraorala, si pentru a oferi un sprijin clinicianului in cadrul luarii deciziei terapeutice de-a lungul timpului au fost elaborate mai multe organigrame.

Procedeele expuse au fost astfel concepute incat reconstructia tesuturilor moi sa se efectueze simultan cu cea a tesuturilor dure. In anumite cazuri insa, poate deveni necesara completarea acestei interventii prin proceduri speciale de interventie la nivelul tesuturilor moi.

Telefon
Adresă