Lezarea tesuturilor parodontale este cauzata de bacteriile prezente in santul gingival. Reactia inflamatorie a organismului declansata prin placa bacteriana, determina formarea pungilor parodontale si resorbtia osului alveolar prin deplasarea catre apical a insertiei epiteliale. Parodontita poate fi tinuta sub control prin reducerea sau eliminarea bacteriilor prin mijloace chimice sau fizice, sau prin modificarea florei bacteriene.

Atunci cand s-au format pungi parodontale, bacteriile reapar dupa tratament, chiar daca flora bacteriana este tinuta sub control. Din acest motiv s-au dezvoltat procedee chirurgicale pentru eliminarea pungilor parodontale si pentru crearea unui mediu parodontal in care placa bacteriana sa poata fi usor eliminata. Terapia in cazul pungilor parodontale cuprinde masuri de reducere si de eliminare a pungilor. Reducerea poate fi obtinuta prin procedee de chirurgie rezectiva sau regenerativa.

Eliminarea pungilor parodontale prin formare de insertie noua

Clasificarea mijloacelor parodontal-chirurgicale utilizate in tratamentul pungilor parodontale

1. Reducerea pungilor
a. scaling (detartraj) si planare radiculara;
b. chiuretaj in camp deschis pentru reatasarea tesutului moale la suprafata radiculara;
2. Eliminarea pungilor
a. chirurgie rezectiva
• rezectia tesutului moale (peretii pungii)
– gingivectomie;
– chiuretaj in camp deschis (gingivectomie interna);
• deplasarea tesutului moale (peretii pungii) catre apical
– lambou pozitionat apical;
• eliminarea peretilor defectelor osoase
– rezectie osoasa (osteoplastie, ostectomie);
• eliminarea suprafetei dentare de la nivelul pungii
– amputatie radiculara, hemisectionare;
– extractii strategice;
b. chirurgie regenerativa
• eliminarea pungii parodontale prin formarea de insertie noua (atasament)
– chiuretaj in camp deschis asociat cu transplant osos;
– chiuretaj in camp deschis asociat cu regenerare tisulara ghidata;
– regenerare tisulara ghidata cu transplant osos
– regenerare tisulara ghidata fara transplant osos
• reducerea furcatiei prin formarea de insertie noua
– chiuretaj in camp deschis asociat cu regenerare tisulara ghidata;
– regenerare tisulara ghidata cu transplant osos
– regenerare tisulara ghidata fara transplant osos

Chiuretajul in camp deschis ca masura regenerativa
Cand in timpul terapiei initiale igiena orala a pacientului este buna, dar raspunsul tisular la tratament este nesatisfacator, sau daca exista pungi adanci inaccesibile instrumentarii, o posibila indicatie este chiuretajul in camp deschis. Datorita indicatiilor variate, aceasta reprezinta tipul de operatie cu lambou cel mai des utilizata.

Chiuretajul in camp deschis

Indicatiile chiuretajului in camp deschis
1. crearea accesului instrumentelor la suprafetele radiculare;
2. reducerea inflamatiei in pungile adanci, in cazul unei gingii groase si fibrozate;
3. abcese parodontale recidivante;
4. dupa hemisectiuni;
5. defecte osoase adanci inaintea tratamentului ortodontic;
6. tratament preliminar inaintea interventiilor complexe de chirurgie parodontala;
7. inaintea metodelor de regenerare osoasa in cazul defectelor osoase;
8. terapie initiala in cazul parodontitelor severe;
9. terapie conservatoare initiala, pentru evitarea retractiilor gingivale pronuntate, in urma reducerii pungilor;
10. necesitatea unei bune vizibilitati pentru un diagnostic de certitudine.

Regenerarea tisulara ghidata (RTG) s-a bucurat de multa atentie in parodontologie. Regenerarea tesuturilor parodontale prin transplanturi osoase a reprezentat o preocupare de-a lungul multor ani pentru oamenii de stiinta.
Controlul inflamatiei subgingivale este necesar in cadrul tuturor masurilor regenerative. Din acest motiv, chiuretajul in camp deschis reprezinta baza tuturor metaodelor regenerative. S-a acordat multa atentie transplanturilor osoase si tehnicii de regenerare tisulara ghidata. Simpla transplantare de os autolog la nivelul unui defect osos, sau aplicarea unei membrane fara o igienizare atenta in prealabil a regiunii, nu conduce la regenerare, ci dimpotriva poate fi chiar daunatoare. De aceea, chiuretajul in camp deschis reprezinta un punct central in tehnica transplantului osos si cea a regenerarii tisulare ghidate.

Parodontita severa generalizata cu pungi adanci la nivelul intragii arcade si defectele osoase adanci localizate nu reprezinta o indicatie pentru metodele rezective, deoarece aceasta ar insemna eliminarea osului de sustinere. In asemenea cazuri se practica chiuretajul in camp deschis ca prima masura terapeutica, asociat sau nu cu transplant osos sau regenerare tisulara ghidata.
Astfel se elimina inflamatia subgingivala si se imbunatateste sprijinul parodontal. Decizia de a efectua ulterior o reduceremaximala a pungilor sau o interventie pentru eliminarea defectelor osoase restante, se va baza pe reevaluarea postoperatorie.
Dupa practicarea chiuretajului in camp deschis s-a demonstrat obtinerea apozitiei osoase in defectele osoase adanci.

Chiuretajul in camp deschis ca masura regenerativa, avantaje si dezavantaje
Avantaje
– vindecare rapida;
– durata interventiei este redusa;
– dureri si complicatii postoperatorii reduse;
– retractii gingivale postoperatorii reduse, rezultate estetice favorabile;
– expunere dentinara mai redusa;
– conservarea maxima a osului de sustinere;
– dificultati tehnice mai putine in comparatie cu alte metode regenerative;
Dezavantaje
– pungi restante adanci dupa interventie;
– formarea craterelor gingivale in spatiul aproximal (in special la molari);
– nu este certa obtinerea de insertie noua;
– regenerare mai redusa comparativ cu rezultatele altor metode regenerative.

Tinka Smile – Creating Beautiful Smiles…