Boala parodontala – un termen care reflecta esecul sistemelor de aparare la nivel parodontal cu afectarea gingiilor, osului de sustinere a dintelui cu ligamentele parodontale.

Parodontita este inflamatia din jurul dintelui. Parodontita este a doua cea mai frecventa boala in cadrul afectiunilor dentare. Parodontita este o cauza majora a pierderii dintilor la varsta inaintata.

Cauza bolilor gingivale si a parodontozei.placa subgingivala

Placa subgingivala

Cauzele bolii parodontale nu sunt cunoscute in totalitate. Un rol il joaca predispozitia genetica, boala parodontala dezvoltata pe fundalul altor boli, cum ar fi ateroscleroza, diabet zaharat, tulburari ale tractului gastro-intestinal, avitaminoze, etc. Factori locali, microorganismele la nivel parodontal au un rol determinant in aparitia parodontitei. Parodontita este consecinta actiunii microorganismelor patogene care se acumuleaza in placa dentara, tartru. Cariile, traumatismele dentare, protezele judicios realizate care trece limita spatiului parodontal cu traumatizarea lui creste riscul aparitiei bolii parodontale. Principala cauza a bolii parodontale este placa bacteriana – un film lipicios, incolor care se formeaza constant pe dinti. In cazul in care nu se indeparteaza, placa bacteriana se intareste si formeaza tartrul. Progresiv toxinele placii bacteriene si traumatizarea mecanica a gingiei produsa de tartru duce la distrugerea tesutului de sustinere a dintelui(spatial parodontal). In consecinta intre dinte si os se creaza un buzunar care este umplut cu placa bacteriana. Osul si ligamentele parodontale sunt supuse distrugerii constant.

Simptomele caracteristice bolii parodontale si parodontoza.

Parodontita se poate dezvolta diferit in functie de gradul de afectare al gingiilor si agresiunea microorganismelor. Incepe cu retractii gingivale, coloratie deschisa a gingiei, senzatie de mancarime a gingiilor, sangerare gingivala. In aceasta etapa procesul este reversibil. Pacientul este preocupat in special de sensibilitatea dentara crescuta datorita retractiei gingiei cu expunerea coletului dentar. Treptat boala avanseaza cu crearea buzunarelor intre dinte si os. Stabilitatea dintelui nu este afectata in primele faze ale evolutiei bolii parodontale. Mai tarziu cand suprafata afectata este mai mare, ligamentele si osul de mentinere a dintelui sunt distruse dintele incepe sa capete mobilitate.

Din pacate boala parodontala are o evolutie lenta. In stadiile incipiente parodontoza nu produce durere sau alte senzatii. Boala se dezvolta asimptomatic distrugand treptat parodontiul marginal. Prin urmare pacientii nu sunt, de obicei intr-o graba mare de a consulta un medic stomatolog.

Evoluţia bolii parodontale

Fara tratament boala evolueaza cu distrugerea ligamentelor parodontale si aparitia pungilor parodontale. Aceste pungi sunt contaminate cu placa bacteriana care la randul ei se transforma in tartru – procesul de distrugere a parodontiului continua in profunzime. Tesuturile parodontale( gingia, tesutul osos, ligamentele parodontale) sunt afectate – pierderea suportului osos si a ligamentelor duce la mobilitate dentara. In aceasta etapa se poate observa o mobilitate patologica a dintilor si in unele cazuri migrarea lor din pozitia initiala, cu aparitia de spatiii interdentare, ocluzie traumatica cu afectarea functiei masticatorii.

Perioada initiala a bolii este caracterizata prin prurit, pulsatii in gingie, mobilitate dentara, discomfort in masticatie, respiratie urat mirositoare. In timp gingia se retrage – sensibilitatea dentara creste, sustinere a dintelui este deteriorata – apare mobilitatea dentara. Fara un tratament adecvat in acest stadiu duce practic la pierderea dintilor sanatosi. Acutizarea parodontitei cronice de obicei este legata de o deteriorare brusca a starii generale a pacientului(boli infectioase, insuficienta cardiaca, etc.). Acutizarea se caracterizeaza prin febra, stare generala de rau si slabiciune, cu durere locala pulsatila si eliminarea de puroi din pungile parodontale.

Tratamentul bolii parodontale.

Tratamentul este complex si este indreptat spre stabilizarea procesului de distructie tisulara. Tratamentul urmareste imbunatatirea circulatiei sangelui, stimularea proceselor de regenerare parodontala. Boala necesita interventia urgenta a unui medic stomatolog.

Tratamentul parodontitei implica metode non-chirurgicale si chirurgicale.

Tratamentul non-chirurgical este indicat in stadiile incipiente ale bolii cat si in preventia ei. Aceasta implica indepartarea tartrului supragingival(mecanic sau cu ultrasunete) si lustruirea suprafetelor dintelui. Indepartarea tartrului subgingival se numeste chiuretaj sau detartraj subgingival. Aceasta manopera necesita instrumentar special( chiurete speciale, carlige, seceri, pile, razuse) si se realizeaza in camp inchis, fara decolarea gingiei.

Tratamentul chirurgical presupune incizia si decolarea gingiei cu explorarea directa a pungilor parodontale(chiuretaj in camp deschis). Medicul are vizibilitate directa a pungilor atat in profunzime cat si in suprafata. Chiuretajul radicular, debridarea gingivala si chiuretajul osos se realizeaza cu o precizie foarte mare. Doar in camp deschis si radiologic se poate evalua corect distructia osoasa. Obiectivul chiuretajului in camp deschis este de a indeparta tesutul patologic din pungile parodontale si stimularea regenerarii tesutului parodontal (o consecinta a resorbtiei osoase).

Prognoza

Boala parodontala

Cu un tratament adecvat si la timp se poate stopa evolutia bolii parodontale cu pastrarea pe arcada a dintilor. In lipsa tratamentului sau/si neglijarea igienii, distructia suportului parodontal, resorbtia osoasa si pierderea dintilor este iminenta chiar si la varste fragede.

Preventia

Preventia bolii parodontale include o ingrijire orala completa, precum si depistarea si eliminarea precoce a cauzelor bolii.

Ce putem face?

Chiar daca dintii sunt sanatosi, aceasta nu inseamna ca o afectare gingivala este imposibila. Chiar daca nu sunt prezente simptomele afectarii gingivale sau parodontale, doar medicul dentist poate sa evalueze corect starea dintilor si a gingiilor. Daca apare sensibilitate dentara, umflaturi, durere, sangerare, etc trebuie sa consultati imediat un medic dentist.

Ce poate face medicul?

Doar un medic dentist la o simpla consultatie poate determina prezenta sau absenta bolii parodontale. In cadrul consultatie se evalueaza pungile parodontale cu o sonda speciala. Aceasta metoda permite medicului sa evalueze rapid si fara durere starea parodontiului, sugereaza un plan de tratament pentru a va ajuta la prevenirea bolii in viitor. Este foarte important corectarea igienii dentare.