Parodontita marginală

Parodontita marginala cronica superficiala (PMCS)

Diferentierea intre o gingivita avansata si o parodontita marginala cronica superficiala este dificil de facut. In parodontita marginala cronica superficiala apar primele manifestari de disjunctie intre gingie si dinte, leziuni partial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentar si demineralizari ale osului alveolar.

Pacientii relateaza semne de gingivita mai avansate, mai intense si apar mai frecvent: sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare, usturimi gingivale, jena dureroasa gingivala accentuate la periaj si masticatie.

Semnul caracteristic in PMCS care o diferentiaza de gingivita este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de durere. Durerea apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie.

La examenul oral se observa sangerare la atingeri usoare cu sonda, semne de inflamatie gingivala, papilla gingivala tumefiata sau unoeri poate fi desprinsa de dinte, marginea gingivala libera este desprinsa pe alocuri, mobilitate dentara grad1.

Semnul caracteristic al suferintei osoase din PMCS : demineralizarea care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare diferita.

Parodontita marginală

Parodontita marginală

Parodontita marginala cronica profunda (PMCP)

In literatura de specialitate se admite existenta a doua forme de imbolnavire parodontala la adult: parodontita marginala cronica lent progresiva si rapid progresiva. In cele doua forme, simptomele si caracterele clinice de baza se pot regasi la acelasi pacient ca faze de evolutie diferite ale aceluiasi tip de imbolnavire parodontala.

In forma lent distructiva a bolii parodontale la adult, sub influenta mecanismelor de actiune ale microorganismelor si in prezenta unei reactii de aparare reduse sau inadecvate dar controlate din partea gazdei, a parodontiului marginal, se instaleaza fenomene de distructie progresiva , ireversibila prin mecanisme naturale.

Pacientul prezinta tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii dentare patologice. Semnele din parodontita marginala cronica superficiala sunt mai accentuate. Tulburari de fonatie, in special legate de articularea fonetica a consonantelor dentale T, D, S ca urmare a mobilitatii dentare si a diastemei si tremelor patologice. Tulburarile fizionomice consecutive migrarilor dentare patologice sunt prezente in toate cazurile. Manifestari psihice anxios-obsesive exaggerate manifestate prin cerinte privind medicamente sigure, noi si uneori tendinta de a apela la proceduri miraculoase, neconventionale.

La examenul clinic se observa:

  • Semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala
  • Mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
  • Retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar
  • Pungi parodontale adevarate
  • Migrari patologice: In zona frontala stopurile incizale isi pierd caracterul stabil, se distanteaza, apare diastema si tremele patologice. Dintii par “alungiti”! In zona laterala, chiar in prezenta vecinilor, dintii au tendinta de deplasare, pot aparea treme patologice.
  • Afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali.
Evoluţia bolii parodontale

Evoluţia bolii parodontale

Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la nivelul dintilor pluriradiculari se descriu urmatoarele grade de afectare:

  • Gradul I: leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia care se retrage si pune in evidenta zona de furcatie fara ca sonda sa patrunda interradicular.
  • Gradul II: sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta de 1-3 mm; examenul radiologic nu deceleaza o resorbtie semnificativa, evidenta a septului interradicular, dar demineralizarea este prezenta.
  • Gradul III: sonda patrunde adanc interradicular, dar nu trece pe versantul opus; examenul radiologic pune in evidenta resorbtia limbusului septului interradicular.
  • Gradul IV: sonda exploratoare traverseaza in intregime spatial interradicular de la nivelul furcatiei pana pe versantul opus. Radiologic se constata grade diferite de resorbtie osoasa a septurilor interradiculare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *