Etapele formarii placii bacteriene

Formarea peliculei

Studiile de specialitate au demonstrat faptul ca la aproximativ o ora dupa spalare, pe suprafetele dintilor incepe depunerea unui depozit organic din saliva, alcatuind pelicula.

Pelicula are o compozitie in principal fromata din carbohidrati si glicoproteine. Mecanismul de depunere a peliculei este explicat prin absortia proteinelor salivare pe suprafata hidroxiapatitei, ca urmare a interactiunii electrostatice dintre ionii de calciu si gruparile fosfat cu macromoleculele salivare incarcate de sens contrar.

Aderenta si atasarea bacteriana

La scurt timp de la formarea peliculei, un numar de coci, celule epiteliale si polinucleare adera pe suprafata ei. Ulterior, depozitul bacterian creste prin atasare si colonizare bacteriana.

Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin diverse mecanisme:

  • Aderenta prin mecanism electrostatic – bacteriile prezinta la suprafata o incarcatura electrostatica negativa, ca si suprafata peliculei. Prin orienytarea unor anioni de suprafata din membrana celulara bacteriana catre cationii de calciu cu dubla legatura pozitiva, se intermediaza, posibil, o legatura cu suprafata peliculei.

 

  • Aderenta prin mecanisme hidrofobe – unele bacterii orale au suprafata hidrofobica, din cauza acidului lipoteichoic din structura peretelui bacterian.

 

  • Aderenta prin structuri bacteriene specializate – bacteriile prezinta structuri ce le faciliteaza aderenta de substrat: pili, fimbrii, structuri descrise ale cocilor gram-pozitivi ce adera pe suprafata dintilor. Primele bacterii ce adera, denumite bacterii „pioniere” din grupul streptococilor orali. O modalitate de atasare se realizeaza intre streptococi si bacterii filamentoase.

    Formarea placii bacteriene

 

  • Aderente prin receptori de suprafata specifici si enzime – studii recente descriu prezenta, pe suprafata bacteriei, a unor „situsuri biochimice” ce reactioneaza specific cu suprafata peliculei dentare. Aceste situsuri sunt denumite „adezine”. Acestea elibereaza enzima GTF (glycoziltransferaza), care este adeziva si se absoarbe pe suprafata dintilor unde se produce glucan, cand este expusa la sucroza, determinand o colonizare bacteriana dependenta de sucroza. Adezinele sunt prezente si la bacteriile parodontopatogene fiind implicate in constituirea biofilmului placii bacteriene dentare.

 

 

Multiplicarea bacteriana, formarea matricei (maturarea placii)

Aderarea bacteriana activa la pelicula, prin mecanismele descrise, sau atasarea unor bacterii in mod pasiv, prin intermediul altora, determina o acumulare bacteriana urmata de cresterea si multiplicarea bacteriana, ce duce la eliberarea a numerosi metaboliti de natura organica si anorganicacu numeroase legaturi, o coagregare ce determina realizarea unei „matrice interbacteriene”, fapt ce corespunde maturarii placii supragingivale si structurarii in biofilm.

 

Continutul biochimic al matrice este complex. Componenta matricei este alcatuita din complexe

polizaharide – proteine produse de microorganismele din placa.

 

Glucidele provin din metabolizarea zaharurilor de catre streptococi si sunt folosite fie ca sursa de energie, fie ca elemente de aderenta si coagregare bacteriana.

Proteinele matricei provin din glicoproteinele salivare, ce intervin in aderentele bacteriene, ca si din bacteriile lizate.

Lipidele sunt prezente in cantitate mica si provin din endotoxinele bacteriene, prin liza bacteriana.

In matrice sunt continute substante cu actiune toxica locala si inflamatorie, cum sunt: enzime litice, endotoxine, metaboliti toxici cu greutate moleculara mica.

Substantele anorganice sunt prezente in cantitate redusa: saruri de Ca, P, K, Na. Cresterea lor in placa poate grabi transformarea acesteia in tartru dentar.

 

Metabolismul placii bacteriene

Acesta este un alt factor care contribuie la formarea matricei. El fiind influentat de dieta. Aportul de carbohidrati dtermina cresterea proceselor fermentative cu scaderea pH-ului, ceea ce favorizeaza dezvoltarea bacteriilor producatoare de acid uric: unele specii de streptococi, lactobacili. Unele bacterii pot lega glicogenul si prelungesc producerea de acid chiar dupa epuizarea celor alimentari.

Germenii aerobi, streptococii, lactobacilii, multiplicati la pH-ul acid, duc la un consum exagerat de oxigensi determina acumularea de: anioni, superoxid, peroxid de hidrogen, apa oxigenata, radicali oxidril; produsi toxici pentru membrana celulara si enzimele bacteriene, creand, astfel, conditii de anaerobioza favorabile dezvoltarii speciilor strict anaerobe.

 

CLASIFICAREA PLACII BACTERIENE

Principalul criteriu de clasificare il constituie localizarea in raport cu structurile dento-gingivale. Placa bacteriana poate fi, dupa raportul cu marginea gingivala libera:

  • Placa supragingivala;
  • Placa subgingivala.

Dupa criteriul construirii in timp, placa bacteriana este considerata „placa tanara” a carei formare incepe la o ora dupa periaj si „placa matura” care se realizeaza dupa o acumulare maxima de circa 30 de zile in functie de influenta unor factori ca: alimentatia, igiena bucala, incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, ocluzia deschisa, malpozitii dentare.

 

Formarea procesului carios

Placa bacteriana supragingivala

Este localizata pe suprafetele dentare vestibulo-orale, aproximale si in fosetele suprafetelor ocluzale.

Flora microbiana dominanta este aeroba si gram-pozitiva.

Placa supragingivala este scaldata de saliva si expusa unor mecanisme de dezagregare prin masticatie, deglutitie, fiind accesibila in mod direct procedurilor de igiena bucala.

Placa supragingivala este implicata in patogenia proceselor carioase.

 

Placa bacteriana subgingivala

Este localizata sub marginea gingivala libera.

Flora microbiana dominanta este anaeroba, alcatuita din specii gram-negative.

Indepartarea manuala a tartrului subgingival

Placa subgingivala este in contact cu lichidul santului gingival si nu e supusa, in mod obisnuit, fortelor mecanice de dezagregare; este greu accesibila masurilor de igiena obisnuite.

Acest tip de placa bacteriana este cea implicata in patogenia bolilor parodontale. Ea contine flora gram-pozitiva, coci si bacili.

Hipertrofia gingivala protejeaza bacteriile colonizate fata de mecanismele de autocuratire si curatire artificiala.

Aceste conditii favorizante determina o crestere a numarului de bacterii atat in zona subgingivala, cat si in lichidul santului gingival; se pot forma pungi parodontale false.

 

Tinka Smile – Creating Beautiful Smiles…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *